Acasa


Forum


Download


Galerie A5


Video


Fa-ti cont!


Regulament


Harta site


Contact


FAQ

Navigare
Pagina principală
Stiri
Articole
Descărcări
Întrebări frecvente
Forum de discuţii
Legături pe internet
Contactaţi-ne
Căutare
CONCURS FOTO
Trimite link
Site Map
Despre noi

Galerie A5
Iesiri
avalansa?
raz_9194_1_t2.jpg

L
M
M
J
V
S
D
1 2 3
4 5 6 7 8 9 10
11 12 13 14 15 16 17
18 19 20 21 22 23 24
25 26 27 28 29 30 31

Urmatoarele 60 zile:
- Nimic

Arsenie Boca, ultimul sfant al Romaniei
                         
“Cum nu avea somn, a iesit sa se dezmorteasca. Si ce sa vezi: pe o luna mare si plina, care lumina ca la amiaza, în mijlocul unui lan plin de flori, Parintele Arsenie Boca vorbea cu o dihanie mare de urs. Vorbea cu el si îl mângâia. Vazându-l pe mos, Parintele, care era îmbracat cu o sutana lunga si alba, i-a spus: „Vezi! Fiarele astea m-asculta, numai voi nu m-ascultati!“

 Cu siguranta, 50 de editii ar fi prea putin pentru a spune în cuvinte viata si minunile parintelui Arsenie, dar pe cat posibil vom incerca sa redam câteva marturii despre sfintenia sa, cât si o scurta istorisire a vietii lui. Pe data de 29 septembrie 1910, în Vata de Sus, judetul Hunedoara  se nastea cel ce urma sa se numeasca Boca Zian, pe numele sau de mirean. Urmeaza clasele primare în orasul Brad si înca de pe atunci Boca Zian se remarca drept un copil special, fiind poreclit, de catre colegii si prietenii sai, „sfântul“. 

 In biografia sa parintele Arsenie povesteste: “la intrarea în cursul superior de liceu am ramas orfan de tata, care era cizmar de meserie si foarte bun pedagog cu fiul sau. Stiu pâna astazi ca m-a batut o data pentru ca sa nu mai pierd timpul - ceea ce i-am fagaduit cu lacrimi si n-am uitat pâna acum, si de multe ori mi-a folosit în viata. În cursul liceului mi-au placut foarte mult: matematicile, fizica, religia, desenul si muzica.

Terminând liceul si luând bacalaureatul, înclinam spre stiintele pozitive, dar daca aveam avere sau garantau tutorii pentru mine, intram la aviatie, la Cotroceni - ceea ce n-a fost, împiedicându-ma saracia. Drept aceea a biruit înclinatia contemplativa sau speculativa, si în 1929 m-am înscris la Academia Teologica din Sibiu. În cursul teologiei mi-am vândut casa parinteasca spre a-mi putea continua studiile. Eram si bursier. Mamei nu i-am cerut nici un ajutor si nici nu ma înduram, întrucât era divortata de tata, iar eu eram dat tatii prin sentinta de divort, ca fiind, pe baza meseriei, mai sigur ca ma va da la scoala. În timpul teologiei mi se lamurea frumusetea chipului vietuirii calugaresti si doream sa ma instruiesc, pe cât puteam, mai temeinic, cu deosebire în latura mistica a vietii. Aveam problema vointei în stapânirea simturilor. Mai mult chiar, ma preocupa, studiind mistica comparata a diferitelor religii superioare, ca sa vad prin proprie experienta cât se întinde sfera vointei în domeniul vietii sufletesti si biologice. Ma interesa sa vad daca e adevarat ce afirma cartile asupra actelor reflexe, si asupra instinctelor, ca anume sunt independente de vointa si controlul constiintei. Experienta mea personala însa mi-a dovedit ca actiunea vointei si a constiintei se poate întinde si peste instincte si actele reflexe dupa o oarecare variabila.

Ma ajutau la aceste adânciri si studiile ce le facea pe vremea aceea Mircea Eliade la Ecutta, trimis de Universitatea din Bucuresti, pentru studii orientalistice. Iar parte de studii le tiparea în Revista de filosofie din Bucuresti, si-mi parveneau pe aceasta cale. Pictura mi-a lungit scoala. Caci aflând Mitropolitul Nicolae Balan ca am talentul acesta, m-a trimis anul urmator 1933/34 la Academia de Arte Frumoase din Bucuresti. 

Timpul ce-mi mai ramânea liber acasa îl foloseam citind si discutând teologie cu înca un coleg de-al meu care studia Conservatorul. Asa s-a întâmplat ca odata, placându-mi foarte mult scrierea mistica a sfântului Ioan Scararul, am tradus-o în româneste, în vreme de cinci luni. M-a ajutat foarte mult la încheierea convingerii mele de-a intra în calugarie. Am terminat Belleartele cu bine, am facut anul de practica, ce însa a fost mai scurt; am plecat, trimis de Mitropolitul Nicolae Balan, în Sfântul Munte, ca sa deprind calugaria de acolo.
 
La plecare erau cele mai aspre cercetari ca nimeni din cei ce-au fost legionari vreodata sa nu poata iesi din tara. Eu, neavând absolut nimic la activ, am obtinut pasaport de calatorie: în Europa „sans Russie“, de la Prefectura politiei din Sibiu. M-am întors în tara la 8 iunie 1938. Tin minte data aceea, ca intrând în tara prin Moravita, am vazut drapelele romanesti, de acel 8 Iunie de odata. În Vinerea Izvorului dupa Pastile anului 1939, am fost tuns în calugarie primind numele Arsenie. De alte gânduri si rosturi sunt strain.“ Ieromonahul Arsenie. R. Vâlcii. 17 iulie 1945. 


Dupa tunderea sa in monahism,  închinoviat la Mănăstirea Sâmbăta de Sus – Brancoveanu acesta declanseaza in 1940 ceea ce s-a numit "mișcarea de reînviere duhovnicească de la Sîmbăta", acea "bulboană spirituală uriașă" în fața căruia un Nichifor Crainic exclama: "Ce vreme înălțătoare cînd toată țara lui Avram Iancu se mișca în pelerinaj, cîntînd cu zăpada pînă la piept, spre Sîmbăta de Sus, ctitoria voievodului martir Constantin Brâncoveanu!".

În paralel, aducînd cu sine manuscrisele necesare de la Sf. Munte Athos și ajutat de Părintele Dumitru Stăniloae (fostul său profesor de la Sibiu), va fi un adevărat ctitor al Filocaliei românești, căreia îi va realiza și coperta.  Imediat după instaurarea regimului comunist, Părintele Arsenie a intrat în vizorul Securității, fiind arestat pentru prima oară în 1948, pentru a-i fi ajutat creștinește pe luptătorii anticomuniști din Munții Făgărașului. Atât pentru aceste bănuieli, cât și datorită notorietății sale în creștere printre credincioșii creștini, este anchetat invocându-se pretinse legături cu
Mișcarea Legionară. Arsenie Boca a respins însă acuzațiile, demonstrând inexistența oricărei legături cu lumea politică.  

Mutat forțat de la Sîmbăta la
Mănăstirea Prislop (1948), devine acolo stareț, iar după ce sălașul s-a transformat în mănăstire de maici, a rămas ca duhovnic, până în 1959, când comuniștii au risipit obștea și părintelui Arsenie Boca i-au stabilit domiciliu forțat la București.Între timp mai fusese încă o dată arestat și dus la Canal, unde a stat aproape un an. A urmat pribegia la București, unde a fost ținut în marginalitate, ca simplu pictor bisericesc, mereu supravegheat de Securitate (iar ultima acțiune de urmărire, consemnată în dosarul său, datează din perioada 5 februarie 1975 - 29 septembrie 1989).  

În ultima parte a vieții avea să se lege mult de două locuri: Drăgănescu - unde a pictat biserica timp de 15 ani, începînd din 1968 - și Sinaia, unde, din 1969, și-a avut chilia și atelierul de pictură, unde obișnuia să se retragă tot mai des, și unde a și închis ochii, la
28 noiembrie 1989, în vîrstă de 79 de ani.  

A fost înmormântat, după dorința proprie, la mănăstirea Prislop, la 4 decembrie 1989. 
Chiar si dupa 19 ani de la trecerea sa la Dumnezeu, oamenii nu înceteaza sa vorbeasca si sa povesteasca despre viata si minunile facute de parinte, iar mormântul părintelui Arsenie de la mănăstirea Prislop constituie azi unul din importantele locuri de pelerinaj din țară, unii considerându-l sfânt.  

S-au scris destul de multe relatari despre intensitatea trairii si harul acestui om, existand chiar si carti cu marturii culese de la tot felul de oameni cu care parintele Arsenie a intrat in contact. Mai jos aveti catev:

„Un cumnat, Ovidiu, a fost închis, pe vremea lui Ceausescu, pentru trecerea frauduloasa a granitei. Am fost cu sora mea Nela la Parintele Arsenie ca sa-i spunem. Parintele ne-a zis: „Sa-i para bine ca n-a fost împuscat“. Apoi s-a întors catre lume si a zis: „Mai, sa stiti ca multi vor pleca din tara, dar putini se vor întoarce. Va veni vremea când ar dori sa se întoarca si n-or mai putea, caci România va fi înconjurata de flacari“. Parintele nu prea era de acord sa-ti parasesti tara. Înainte de Revolutia din 1989, Parintele ne-a spus ca miroase a praf de pusca si asa a fost. Ne-a mai spus ca o sa ne pasca un mare cutremur, si blocurile din Bucuresti vor ajunge ca si cutiile de chibrituri. Parintele Arsenie a fost un sfânt si ramâne în inimile noastre ca un sfânt. Acum mergem la mormântul Parintelui Arsenie si ne rugam acolo si de câte ori îl chemam în rugaciune, el ne ajuta si ne ocroteste.(Viorica Farcas, 48 ani, Voila)“ 

„Spunea Parintele Arsenie sa ne spovedim si împartasim mai des, ca va sosi timpul când se va lua Sfânta Liturghie la cer si nu se va mai savârsi pe pamânt. Apoi a fost arestat si dus la Canal. Când s-a întors de la Canal, l-am vizitat la manastirea Prislop. Era foarte slabit, tuns, barbierit. Mi-a atras atentia ca sunt securisti care-l urmaresc. Când l-am vizitat la Draganescu era tot urmarit de securisti si adesea era batut. Parintele mergea într-un sat distrus si se ruga la un altar a carui biserica a fost darâmata de Ceausescu. A fost urmarit de patru securisti, care l-au prins si l-au batut rau de tot. Dupa aceasta ne-a zis: „Nu va necajiti de mine, ca eu astfel ma hranesc cu mana cereasca… Mai, sa rabdati si voi prigonirile lui antihrist, ca numai prima durere o simti, restul suporti cu ajutorul lui Dumnezeu“. (Septimia Manis, 80 ani, Codlea) 

“Parintele Arsenie nu era de acord cu prea multe constructii de ziduri, ci lupta sa era ca, prin munca lui, omul sa se faca Biserica a Duhului Sfânt. Caci zicea: „Pe ziduri vor creste balarii daca nu sunt biserici vii“. (Maica Pahomia) “Au venit într-o zi cinci securisti si un procuror. Dar Parintele stia dinainte ca vor veni sa-l ridice, ca asta era darul sau. Si când au ajuns acolo, i-a întâmpinat Parintele Arsenie: „Mai, stiu de ce ati venit, dar duceti-va acasa, ca daca vede lumea ca ma luati, o sa va alunge cu pietre. Vin singur mâine dimineata la voi“, astia n-au mai zis nimic, au plecat cu privirile în pamânt.


„IPS Mitropolitul dr. Laurentiu Streza, care l-a cunoscut pe Parintele Arsenie Boca si mergea la el când Parintele picta, l-a întrebat: „Parinte, de ce ati pictat asa pe Maica Domnului sau pe Mântuitorul?“ si Parintele a raspuns: „Mie asa mi s-a aratat Maica Domnului, asa l-am vazut pe Mântuitorul si eu îi pictez asa cum i-am vazut eu.“„Plângea când se ruga. L-am surprins odata la chilie cu lacrimi pe obraji. Pe urma si în altar l-am vazut lacrimând, când slujea. Plângea pentru pacatele oamenilor. Îi era necaz ca oamenii nu vor sa se îndrepte si se duc astfel de la Fata lui Dumnezeu. Parintele a vazut ca lumea îl iubea si se temea ca unii pot cadea în idolatrie. Si le spunea tuturor: „Voi veniti dupa cuvânt de folos si apoi asteptati sa va mântuiesc, dar eu nu pot asta. Eu pot doar sa va trezesc din pacatele în care traiti. Pentru ca viata asta e scurta, iar cealalta e vesnica si n-as vrea sa plângeti la ziua Judecatii“. De aceea, Parintele nu prea primea sa i se sarute mâna. Totusi, unora le permitea. Si l-am întrebat de ce pe unii din oamenii care vin la el îi lasa sa-i sarute mâna. Mi-a zis: „Acestia ma vad pentru ultima oara“. Erau din cei care se opuneau comunismului si care apoi au murit în munti si în închisori“ (parintele Pantelimon, manastirea Ghighiu)

  Si pentru sfarsit ii lasam ultimul cuvânt, episcopului vicar al Mitropoliei Banatului Daniil Partoșanul:“Parintele Arsenie a fost un om extraordinar, un om al lui Dumnezeu, un mare parinte al Bisericii noastre. Pentru mine personal, cel mai mare din veacul nostru... Despre  Parintele Arsenie trebuie sa vina vremea, cat mai curand posibil, sa se scrie mai mult, sa se vorbeasca mai mult; si eu sunt absolut sigur ca va veni timpul randuit de Dumnezeu, cand Parintele Arsenie Boca va fi canonizat… Despre Parintele Arsenie inca se vorbeste in termini prea lumesti. Dar se va vedea mai tarziu. Eu indraznesc sa spun ca Parintele Arsenie Boca a fost pentru Romania asemeni Sfantului Serafim de Sarov pentru Rusia. El stia ca la tinerete se pune temelia vietii omului, a dezvoltarii sale pentru mai tarziu si pentru totdeauna si de aceea era inconjurat de tineri. …Aflandu-te in prezenta si in apropierea Parintelui Arsenie simteai prezenta lui Dumnezeu, Il simteai pe Hristos traind si vorbind in Parintele Arsenie. Era si este un lucru extraordinar – cum spunea cineva – ca in viata noastra, in viata oamenilor, sa intalnim un sfant. Eu pot sa spun ca acest lucru l-am simtit si l-am trait si sunt absolut convins si responsabil de ceea ce spun acum.”   

Surse: Gardianul, Wikipedia, “Marturii din Tara Fagarasului”

Iata cateva imagini din biserica Draganescu, picata de Arsenie Boca:
Postat de Luin la 03 October 2008 15:21:270 Comentarii · 13222 Vizualizări - Imprimă

Comentarii
Nu există comentarii postate.

Postează comentariu
Te rog conectează-te pentru a posta un comentariu.

Evaluări
Evaluarea este disponibilă doar membrilor.

Te rog conectează-te sau înregistrează-te pentru a vota.

Voteaza ca sa poti vedea rezultatele!

Login
Utilizator

Parola



Inca nu membru?
Apasa aici pentru inregistrare.

Ai uitat parola?
Cere una noua aici.
Shoutbox
Trebuie să fii conectat pentru a posta un mesaj.

Cati
18 July 2014 10:17
Sau daca nu, mai stam o zi in Veliko. Vrea cineva sa vina cu noi ?

Cati
18 July 2014 10:16
Eu si Radu vrem sa invadam muntii bulgari si sa urcam pe acoperis - Vf Musala (2.925 m). Plecare de sambata din Bucuresti cu masina, duminica facem Musala si plecam spre Bansko, luni cucerim si varful Vihren. Intoarcere marti seara in Bucuresti sau, da

Catalin Marica
30 April 2014 19:39
cam ploios, sper sa nu-mi ploua in cort! smiley)) plec vineri, si dau un semn smiley

pisoi_tgv
28 April 2014 20:04
da

Catalin Marica
28 April 2014 10:42
Vama ?!

zerg
10 April 2014 20:24
caut coleg de apartament (stam la 4 camere 2 insi acum si ne mai trebuie un om) zona gorjului (cetatea de balta, spre lacul morii, zona linistita). Ar veni 110 euro/luna + cheltuieli.daca e careva interesat sa dea un semn

pisoi_tgv
15 February 2014 12:01
bere. argentin.18.00

Tudor
10 February 2014 10:41
m-am trezit cu doua perechi de chei (2x2) dupa seara de sambata de la caminul alpin. le-a pierdut cineva?

pisoi_tgv
30 January 2014 08:33
poti sa ii zici incapatinare, dar o sa continui sa "zic" aici

quad
29 January 2014 12:14
daca ziceai si tu pe Facebook smiley

Arhivă shoutbox
Copyright © 2008 - Comunitatea Anotimpul5 7862400 vizite unice